Scoala Madison si principiul autosustinerii

Ideea de a porni o asemenea scoala a apartinut prima data lui David Paulson care, in 1901, l-a incurajat pe Sutherland “sa infiinteze o scoala ale carei usi sa fie deschise pentru orice tanar si orice tanara care au un caracter frumos si care sunt dispusi sa lucreze pentru a-si acoperi cheltuielile de scolarizare. Nu as refuza vreodata pe cineva care doreste sa obtina o educatie si are curajul sa lucreze pentru a o obtine. Ai nevoie de o suprafata mare de pamant si sa oferi facilitati ca studentii sa se poata autosustine.” Principiul autosustinerii avea sa fie un element de baza al functionarii scolii si al dezvoltarii ei, dupa modelul scolilor profetilor din vechime.

Scoala Madison cauta sa ofere o educatie holistica, atot cuprinzatoare: trupul, mintea si spiritul. Principiul autosustinerii era la baza operarii scolii, dar mai presus decat acesta, scoala Madison a imprimat cu succes atat in profesori cat si in studenti un spirit de sacrificiu de sine, de slujire, si placerea de a trai o viata simpla aproape de Dumnezeu si de natura. Orice tanar, chiar daca era sarac, putea sa obtina o educatie la Madison atata timp cat era dispus sa lucreze in fiecare zi la scoala pentru a-si acoperi cheltuielile de scolarizare. Prin programul de studiu combinat cu munca, fiecare student trebuia sa lucreze pentru a acoperi cel putin jumatate din cheltuielile de scolarizare (preferabil pentru toata cheltuiala). In primii ani nu a existat o taxa fixa si doua treimi dintre studenti erau admisi dupa ce achitau o suma mica (garantie) care era obligatorie. Acei ani de inceput au fost presarati cu greutati: ani de credinta, munca multa si simplitate. Salariile personalului erau mici. Studentii si profesorii lucrau impreuna cate 5 ore in fiecare zi. Pana in anii 1930 mancau doar doua mese pe zi. Treptat au ridicat mai multe cladiri ale scolii cu propriile maini. In 1939 scoala Madison era considerata “singura scoala care se autosustine din America.” In acelasi an, Dr. Philander P. Claxton, imputernicitul departamentului de educatie al Statelor Unite, lauda scoala Madison afirmand: “Am vazut multe scoli de toate gradele in multe tari, dar nici una mai interesanta decat aceasta. Niciunde nu am vazut realizandu-se atat de mult cu atat de putini bani.”

Alte “ingrediente” ale succesului scolii Madison

In primii ani scoala Madison a fost cu adevarat speciala. Asa cum afirma si numele ei, Nashville Agricultural Normal Institute, pregatirea oferita era in domeniul agricol (despre care Ellen White spunea ca trebuie sa fie nelipsita din educatie) si alte domenii. Scopul scolii era sa pregateasca lucratori si profesori misionari atat pentru Statele Unite cat si pentru tari straine. Cerintele de baza pentru admiterea la scoala constau in a avea o minte matura si un interes deosebit pentru slujirea misionara autosustinuta.

O alta deosebire de alte scoli era si faptul ca la Madison nu exista un program sportiv. Nici nu era timp pentru asa ceva pentru ca studentii faceau din plin exercitiu fizic lucrand pamantul sau avand alte ocupatii utile. Acest concept fusese “inaugurat” de catre Sutherland cand era director la Colegiul Battle Creek, unde a arat terenul de sport si pentru a-l transforma in gradina de legume.

La doar cativa ani de la inceperea activitatii, scoala Madison a pus in aplicare planul de a trimite profesori pentru a infiinta replici ale scolii Madison in zonele limitrofe pentru a ajuta pe oamenii impovarati din zonele de deal si de munte care nu aveau scoli in apropiere. In anul 1914 fusesera deja infiintate circa 40 de asemenea scoli, care erau frecventate de aproximativ 1000 de studenti.

Atat Ellen White cat si Sutherland aveau convingerea ferma ca scolile trebuie sa fie infiintate la tara si ca trebuie sa se autosustina prin agricultura si alte activitati care sa ofere atat educatie cat si un venit studentilor, si sa slujeasca localitatile din jur. Doua dintre aceste activitati au fost operarea unui sanatoriu (spital) si o mica fabrica ce producea produse naturiste sanatoase. Scoala Madison a fost prima scoala adventista care sa opereze propriul sanatoriu (debutul sanatoriului a fost in anul 1906).  Scoala avea si o tipografie. In anul 1919 a inceput publicarea unui saptamanal al scolii The Madison Survey, care era distribuit gratis. In anul 1938 Scoala Madison avea 27 de activitati productive in campus, conduse de catre studenti.

Mai multe detalii despre intreaga istorie a Scolii Madison puteti obtine lecturand cartea: Madison – God’s Beautiful Farm de Ira Gish si Harry Christman (in limba romana este Madison – Școala lui Dumnezeu, aparuta la Editura Viață și Sănătate, București) disponibila atat tiparita cat si in format electronic (ebook). Poate fi citita partial apasand pe titlul cartii.

Alte articole despre Scoala Madison:

Scoala Madison – Istoria infiintarii
Scoala Misionara Madison – ultimii ani
Scoala Misionara Madison – mostenirea lasata