Reguli de interpretare a Bibliei și oamenii simpli, laici: cine poate interpreta corect Biblia?
1 Corinteni 1:20,21,26,27 “Unde este înțeleptul? Unde este cãrturarul? Unde este vorbãrețul veacului acestuia? N’a prostit Dumnezeu înțelepciunea lumii acesteia?
Cãci întrucît lumea, cu înțelepciunea ei, n’a cunoscut pe Dumnezeu în înțelepciunea lui Dumnezeu, Dumnezeu a gãsit cu cale sã mîntuiascã pe credincioși prin nebunia propovãduirii crucii… De pildã, fraților, uitați-vã la voi cari ați fost chemați: printre voi nu sînt mulți înțelepți în felul lumii, nici mulți puternici, nici mulți de neam ales. Dar Dumnezeu a ales lucrurile nebune ale lumii, ca sã facã de rușine pe cele înțelepte. Dumnezeu a ales lucrurile slabe ale lumii, ca sã facã de rușine pe cele tari.”
“Biblia, cu prețioasele ei giuvaiere ale adevărului, n-a fost scrisă numai pentru cei învățați. Din contră, ea a fost destinată oamenilor obișnuiți și interpretarea dată de oamenii obișnuiți, atunci când sunt ajutați de Duhul Sfânt, se armonizează cel mai bine cu adevărul așa cum este el în Iisus Hristos. Marile adevăruri necesare pentru mântuire sunt clare ca ziua la amiază și nimeni nu va greși și nu va rătăci, cu excepția acelora care urmează propria lor judecată, în loc de voia lui Dumnezeu, descoperită așa de clar.” 5T 331
“Satana încearcă încontinuu să atragă atenția la om, în locul lui Dumnezeu. El îi conduce pe oameni să privească la episcopi, la pastori, la profesori de teologie, ca îndrumători ai lor, în loc să cerceteze Scripturile pentru a-și cunoaște datoria. Atunci, stăpânind mințile acestor conducători, el poate influența mulțimile după voia lui.” GC 595
“Cu toate că Biblia este plină de avertizări împotriva învățătorilor rătăciți, mulți sunt gata să-și încredințeze sufletele spre păstrare clerului. Există astăzi mii de susținători ai religiei care nu pot prezenta nici un alt motiv pentru punctele de credință pe care le susțin decât că așa au fost învățați de conducătorii lor religioși. Ei trec pe lângă învățăturile Mântuitorului ca și când nu-L observă și acordă o încredere deplină cuvintelor slujitorilor. Dar sunt slujitorii infailibili? Cum ne putem încredința sufletele călăuzirii lor, dacă nu știm din Cuvântul lui Dumnezeu că ei sunt purtătorii de lumină? Lipsa de curaj moral pentru a păși alături de urmele trasate de lume îi conduce pe mulți să-i urmeze pe cei învățați; și prin împotrivirea lor de a cerceta pentru ei înșiși, ajung legați fără nădejde în lanțurile rătăcirii. Ei văd că adevărul pentru vremea aceasta este lămurit prezentat în Biblie; și simt puterea Duhului Sfânt care însoțește vestirea lui; cu toate acestea, îngăduie ca împotrivirea clerului să-i îndepărteze de la lumină. Cu toate că rațiunea și conștiința sunt convinse, aceste suflete amăgite nu îndrăznesc să gândească altfel decât slujitorul lor; iar judecata lor personală, interesele lor veșnice sunt jertfite necredinței, mândriei și prejudecății altuia”. GC 596
“Un motiv pentru care mulți teologi nu au o înțelegere mai lămurită a Cuvântului lui Dumnezeu este acela că își închid ochii în fața adevărurilor pe care nu doresc să le practice. Înțelegerea adevărului biblic depinde nu atât de mult de puterea intelectului celui care studiază, cât de sinceritatea scopului, de dorința stăruitoare de neprihănire.” GC 599
Reguli de interpretare a Bibliei și lumea postmodernă
Sub pretextul că lumea în care trăim e mai complexă decât altă dată, există o tendință alarmantă de a adopta o interpretare așa zis “principială” (hermeneutica bilbică “contemporană” a Bibliei în locul uneia “literaliste” (hermeneutica bilică tradițională). În realitate problema e că lumea contemporană urăște tot mai mult principiile lui Dumnezeu și trăiește un stil de viață în contradicție cu Biblia. Au fost vremuri în care oamenii chiar au crezut că ce spune Dumnezeu este bun și drept, iar asta i-a determinat să-și schimbe locul de muncă, să-și schimbe garderoba, să-și schimbe dieta, și multe altele. Acum asistăm la un proces invers: în loc să facă schimbările menționate oamenii sunt conduși să creadă că problema e la Biblie, la modul în care o interpretezi. S-a ajuns chiar să se vorbească de îngustimea profeților, de limitările lor educaționale, spirituale chiar, dar mai ales culturale. Dumnezeu ca și contributor și inspirator al Scripturii nici nu mai intră în discuție. Dacă îți place fotbalul (să te uiți și/sau să îl practici), dacă soția ta preferă să fie în pas cu lumea și vine la biserică cu fuste care sunt echivalentul bermudelor la bărbați, teologia Șarpelui îți va da instrumentele necesare să justifici acest stil de viață cu Biblia în mână. Nu mai contează ce au spus profeții din vechime și cei moderni. Contează doar ceea ce ție îți place, ceea ce rațiunea și logica ta (nesfințite) aprobă sau dezaprobă.Tu devii propriul tău dumnezeu. În esență asta înseamnă postmodernismul: nu mai există standarde morale absolute, totul este relativizat și fiecare individ devine propriul măsurător și evaluator a ceea ce este bine sau rău. Un articol excelent despre diverse subiecte fierbinți și legătura lor cu modul de interpretare a Bibliei este scris de Pieter Gerardus Damsteeg: Scripture Faces Current Issues (articol în limba engleză).
Reguli de interpretare a Bibliei și justificarea păcatului
De ce s-a ajuns aici? Un prim răspuns ar fi pentru că depravarea în continuă creștere a oamenilor a virusat într-atât de tare pe cei care se numesc creștini, încât și liderii religioși caută soluții pentru justificarea păcatelor din propriile vieți și familii și caută de asemenea să prezinte o Evanghelie a “eliberării de restricții evreiești” pentru a menține sau spori NUMĂRUL celor ce se declară creștini. De asemenea, sunt abandonate regulile simple de interpretare a Bibliei pe care le-au folosit oamenii lui Dumnezeu dintotdeauna, inclusiv reformatorii protestanți (precum Martin Luther). Aceste reguli au fost redescoperite în secolul al XIX-lea nu de pastorii educați în teologia înaltei critici și prin metodologia de educație inspirată de școlile iezuite ci de un fermier simplu, pe numele de William Miller.
Reguli de interpretare a Bibliei și William Miller
Marea redeșteptare religioasă din Statele Unite din secolul al XIX-lea care a dat naștere la Mișcarea adventă a avut la bază un mod corect de interpretare a Bibliei redescoperit de fermierul William Miller. E foarte important să cunoaștem aceste reguli de interpretare a Scripturii pentru că o abandonare a lor, fie ea și inconștientă (deoarece metode diferite sunt deja predate în toate instituțiile teologice), ne va conduce la o înțelegere greșită a Bibliei și implicit la o aplicare defectuoasă a ei în viața de fiecare zi.
“Dumnezeu Și-a trimis îngerul pentru a mișca inima unui fermier, care nu crezuse în Biblie, și pentru a-l conduce să cerceteze profețiile. Îngeri ai lui Dumnezeu l-au vizitat în mod repetat pe cel ales pentru a-i călăuzi mintea și pentru a deschide înțelegerii lui profeții care au fost întotdeauna acoperite de întuneric pentru poporul lui Dumnezeu. I-a fost dat începutul lanțului adevărului și a fost condus mai departe să caute verigă după verigă, până când a privit minunat și cu admirație asupra Cuvântului lui Dumnezeu. A văzut acolo un lanț perfect al adevărului. Acel Cuvânt pe care îl privise ca neinspirat i s-a deschis acum înaintea ochilor în frumusețea și slava lui. A văzut că un pasaj din Biblie îl explică pe altul, iar când un pasaj era închis pentru priceperea lui, el găsea în altă parte a Cuvântului ceea ce îi oferea explicația. A privit Cuvântul sacru al lui Dumnezeu cu bucurie și cu cel mai profund respect și teamă.” EW 229 (pentru mai multe detalii importante despre începuturile lui William Miller de a studia Biblia vezi capitolul 18 din cartea Tragedia Veacurilor, de E.G.White)
“Cei care sunt angajați în proclamarea mesajului celui de-al treilea înger cercetează Scripturile după același plan pe care l-a adoptat William Miller. În cartea intitulată “Views of the Prophecies and Prophetic Chronology”, Miller enumeră următoarele reguli simple dar inteligente și importante pentru studierea și interpretarea Bibliei:
1.Fiecare cuvânt trebuie să aibă o însemnătate corespunzătoare cu subiectul prezentat în Biblie. 2.Toată Scriptura este necesară şi poate să fie înţeleasă printr-o cercetare şi aplicare atentă. 3. Nimic din ce este descoperit în Scriptură nu poate şi nu va fi ascuns de aceia care se roagă cu credinţă, fără să şovăie. 4. Pentru a înţelege doctrina, puneţi laolaltă toate pasajele din Scriptură ce tratează subiectul pe care doriţi să-l cunoaşteţi, iar apoi lăsaţi ca fiecare cuvânt să aibă influenţa lui corespunzătoare şi, dacă puteţi să vă formaţi teoria fără nicio contradicţie, nu puteţi să greşiţi. 5. Scriptura trebuie să fie propriul interpret, deoarece este o regulă în ea însăşi. Dacă depind de un învăţător care să mi-o prezinte, iar el ar trebui să bănuiască semnificaţia ei, sau doreşte să o interpreteze pe baza crezului lui sectar, ori pentru a fi considerat înţelept, atunci bănuiala lui, dorinţa, crezul sau înţelepciunea lui vor fi regula mea, şi nu Biblia.
Cele de mai sus sunt câteva dintre aceste reguli [o listă completă se poate vedea mai jos]; în studierea de către noi a Bibliei vom face bine urmând aceste principii stabilite.” {RH November 25, 1884, par. 25}
Lista cu cele 14 reguli de interpretare a Bibliei redescoperite și aplicate de William Miller:
1. Fiecare cuvânt trebuie să aibă o legătură corespunzătoare cu subiectul prezentat în Biblie. Matei 5,18
2. Toată Scriptura este necesară şi poate să fie înţeleasă printr-o cercetare şi aplicare atentă. 2 Timotei 3,15-17
3. Nimic din ce este descoperit în Scriptură nu poate şi nu va fi ascuns de aceia care se roagă cu credinţă, fără să şovăie. Deutronom 29,29; Matei 10,26-27; 1 Corinteni 2,10; Filipeni 3,15; Isaia 14,11; Matei 21,22; Ioan 14,13-14; Iacov 1,5-6; 1 Ioan 5,13-15.
4. Pentru a înţelege doctrina, puneţi laolaltă toate pasajele din Scriptură ce tratează subiectul pe care doriţi să-l cunoaşteţi, iar apoi lăsaţi ca fiecare cuvânt să aibă influenţa lui corespunzătoare şi, dacă puteţi să vă formaţi teoria fără nicio contradicţie, nu puteţi să greşiţi. Isaia 28,7-29; 35,8; Proverbe 19,27,44-45; Romani 16,26; Iacov 5,19.29.
5. Scriptura trebuie să fie propriul interpret, deoarece este o regulă în ea însăşi. Dacă depind de un învăţător care să mi-o prezinte, iar el ar trebui să bănuiască semnificaţia ei, sau doreşte să o interpreteze pe baza crezului lui sectar, ori pentru a fi considerat înţelept, atunci bănuiala lui, dorinţa, crezul sau înţelepciunea lui vor fi regula mea, şi nu Biblia. Psalmi 19,7-11; 119,97-105; Matei 23,8-10; 1 Corinteni 2,12-16; Ezechiel 34,18-19; Luca 11,52; Maleahi 2,7-8.
6. Dumnezeu a descoperit lucrurile care vor veni, prin viziuni, simboluri şi parabole şi, în felul acesta, aceleaşi lucruri sunt descoperite adesea, din nou şi din nou, prin diferite viziuni, sau în diferite simboluri şi parabole. Dacă doriţi să le înţelegeţi, trebuie să le puneți pe toate laolaltă. Psalmi 89,19; Osea 12,10; Habacuc 2,2; Fapte 2,17; 1 Corinteni 5,6; Evrei 9,9.24; Psalmi 78,2; Matei 13,13.34; Geneza 41,1-32; Daniel 2,7.8; Fapte 9-16.
7. Întotdeauna se precizează când e vorba despre o viziune. 2 Corinteni 12,1.
8. Simbolurile au întotdeauna o semnificaţie simbolică şi sunt folosite mai mult în profeţii pentru a reprezenta lucruri, date şi evenimente viitore, cum ar fi munţii care semnifică guvernele, fiarele care semnifică împărăţiile, apele care semnifică popoarele, sfeşnicul care reprezintă Cuvântul lui Dumnezeu, ziua care semnifică un an. Daniel 2,35.44; 7,8; Apocalipsa 17,1.15; Psalmi 119,105; Ezechiel 4,6.
9. Parabolele sunt folosite spre a ilustra subiectele şi trebuie să fie explicate în aceeaşi modalitate ca simbolurile, în raport cu subiectul şi cu Biblia. Marcu 4,13.
10. Simbolurile au uneori două sau mai multe semnificaţii diferite, după cum ziua este folosită în sens figurat pentru a reprezenta trei perioade diferite. Eclesiastul 7,14.
a.Nedefinit.
b.Definit, o zi pentru un an.
c. O zi pentru o mie de ani.
Dacă este pus într-un context corect, simbolul se va armoniza cu Biblia şi va avea o semnificaţie corectă. Altfel, nu va avea o semnificaţie corectă. Ezechiel 4,6; 2 Petru 3,8.
11. Cum să ştii când un cuvânt este folosit în sens figurat? Dacă are o semnificaţie logică aşa cum este prezentat, şi nu calcă legile simple ale naturii, atunci trebuie să fie înţeles literal, dacă nu, trebuie să fie înţeles figurat. Apocalipsa 12,1-2; 17,3-7.
12. Pentru a cunoaşte semnificaţia adevărată a simbolurilor, urmăriţi cuvântul figurativ pe parcursul Bibliei şi, acolo unde îi găsiţi explicaţia, aplicaţi-o şi, dacă are un sens logic, nu mai trebuie să căutaţi, dacă nu, căutaţi din nou.
13. Pentru a şti dacă avem un eveniment istoric adevărat ca împlinire a unei profeţii, dacă găsiţi că fiecare cuvânt al profeţiei (după ce simbolurile au fost înţelese) este împlinit literal, atunci puteţi să ştiţi că evenimentul istoric este cel adevărat. Totuşi, dacă un cuvânt este lipsit de împlinire, atunci trebuie să căutaţi un alt eveniment, sau să aşteptaţi împlinirea lui viitoare. Dumnezeu are grijă ca istoria şi profeţia să se potrivească, aşa încât adevăraţii copii ai Săi să nu fie făcuţi de ruşine niciodată. Psalmi 22,5; Isaia 14,17-19; 1 Petru 2,6; Apocalipsa 17,17; Fapte 3,18.
14. Regula cea mai importantă dintre toate este că trebuie să aveţi credinţă. Trebuie să fie o credinţă care cere sacrificiu şi, dacă este pusă la încercare, va renunţa la obiectul cel mai drag de pe pământ, la lume şi la toate dorinţele ei, la propria persoană, stil de viaţă, ocupaţie, prieteni, pretenţii, comoditate şi onoruri lumeşti. Dacă vreuna dintre acestea ar împiedica încrederea noastră în vreo parte a Cuvântului lui Dumnezeu, va arăta că credinţa noastră este zadarnică. De asemenea, nu vom putea să credem niciodată, atâta vreme cât unul dintre aceste motive încă pândeşte în inima noastră. Trebuie să credem că Dumnezeu nu Îşi va călca niciodată cuvântul. Putem să avem încredere că Acela care observă vrabia şi numără firele de păr din capul nostru va păzi traducerea propriului Cuvânt şi va pune o barieră în jurul acestui Cuvânt, împiedicându-i să se îndepărteze de adevăr pe aceia care cred sincer în Dumnezeu şi îşi pun o încredere necondiţionată în Cuvântul Său, chiar dacă nu înţeleg limba ebraică şi greacă. Acestea sunt câteva dintre regulile cele mai importante pe care le-am găsit în Cuvântul lui Dumnezeu şi pe care Cuvântul mi le-a garantat spre a le adopta şi a le urma, ca să am un sistem de interpretare şi un echilibru. Dacă nu sunt foarte amăgit procedând aşa, eu am găsit că Biblia, ca întreg, este una dintre cărţile cele mai simple, clare şi inteligibile care au fost scrise vreodată, conţinând în ea însăşi dovada originii ei divine şi înţelegerea deplină a întregii cunoaşteri pe care inima noastră ar putea să dorească să o cunoască, sau de care să se bucure. Am descoperit-o ca fiind o comoară pe care lumea nu poate să o cumpere. Ea ne dă o pace liniştită în credinţă şi o speranţă neclintită în viitor. Ea susţine sufletul în situaţii potrivnice şi ne învaţă să fim umili în prosperitate. Ea ne pregăteşte să iubim şi să le facem bine altora, precum şi să ne dăm seama de valoarea sufletului. Ea ne face să fim îndrăzneţi şi curajoşi pentru adevăr şi ne întăreşte braţul spre a se împotrivi ideilor false. Ea ne dă o armă puternică pentru a doborî necredinţa şi ne descoperă singurul antidot pentru păcat. Ea ne învaţă cum va fi învinsă moartea şi cum vor fi sfărâmate legăturile mormântului. Ea ne vorbeşte despre evenimentele viitoare şi ne arată pregătirea de care avem nevoie pentru a le întâmpina. Ea ne dă ocazia de a conversa cu Împăratul împăraţilor şi ne descoperă codul de legi cel mai bun care a fost adoptat vreodată. Aceasta este doar o imagine slabă cu privire la valoarea ei, şi totuşi cât de multe suflete pieritoare o neglijează, sau, la fel de rău, o tratează ca pe o taină ascunsă ce nu poate să fie cunoscută. Oh, dragul meu cititor, fă din ea studiul tău principal. Încearcă şi vei găsi că este tot ce am spus eu. Da, asemenea împărătesei din Seba, vei declara că nu ţi s-a spus nici jumătate. Teologia prezentată în şcolile noastre a fost întemeiată întotdeauna pe un crez sectar. Poate că reuşeşte să ia o minte goală şi să întipărească în ea acest fel de teologie, dar va sfârşi întotdeauna în bigotism. O minte liberă nu va fi mulţumită niciodată cu părerile altora. Dacă aş fi un profesor de teologie pentru tineri, aş căuta mai întâi să cunosc capacitatea şi mintea lor. Dacă acestea ar fi bune, i-aş face să cerceteze Biblia pentru ei înşişi şi i-aş trimite liberi să-i facă bine lumii. Dar dacă nu ar avea minte, le-aş întipări gândirea altora, aş scrie bigot pe fruntea lor şi i-aş trimite în lume ca sclavi.”
Abandonarea regulilor redescoperite de Miller este evidentă la predicatori bine cunoscuți, precum Edi Constantinescu, Sorin Petrof și mulți alții, sub pretextul nevoii de a ne îndepărta de atitudini patriarhale, talibane, fundamentaliste (și alte epitete vădit manipulative, menite să ostracizeze pe toți cei care nu văd cu ochi buni inovațiile ieroboamice din predicare, închinare și stil de viață recente). Cauzele acestei îndepărtări sunt legate de abandonarea educației adevărate. O prezentare amplă a acesteia se poate lectura în cartea Living Fountains Or Broken Cisterns de E.A.Sutherland.
„De aceea, așa vorbește Domnul oștirilor despre prooroci: iatã, îi voi hrãni cu pelin, și le voi da sã bea ape otrãvite; cãci prin proorocii Ierusalimului s’a rãspîndit nelegiuirea în toatã țara.” Ieremia 23:15